Fertilizarea gazonului

Fertilizarea gazonului este foarte importanta. Ca si alte plante gazonul are nevoie de nutrienti pentru a supravietui. Datorita competitiei dintre lastari pe de o parte si a cosirii portiunilor din suprafata de fotosinteza pe de alta parte, gazonul poate deveni deficitar in nutrienti. Pentru crestere gazonul are nevoie de 16 elemente chimice esentiale. Trei dintre acestea (carbonul, hidrogenul si oxigenul) se regasesc in aer si in apa. Restul de elemente trebuie luate din sol si fertilizanti.

Azotul, fosforul si potasiul sunt cunoscuti ca nutrienti primari deoarece plantele ii folosesc in cantitati mari.

Fertilizarea gazonului Prima grupa de fertilizanti

Azotul este cel mai important element in fertilizarea gazonului. El determina cresterea rapida si da gazonului o culoare sanatoasa. Din cauza unor forme de azot gasite in sol, majoritatea recomandarilor fertilizantilor pentru gazon sunt bazate pe aceste cantitati de azot aplicate.

Gazonul are nevoie de fosfor intr-o cantitate mai mica decat azot, dar fosforul este esential pentru o crestere sanatoasa. El stimuleaza formarea si cresterea puternica a radacinilor. De obicei solul contine suficient fosfor pentru instalarea gazonului, dar fertilizantii aplicati inainte de instalare, care sunt bogati in fosfor, pot ajuta tinerele plante.

Potasiul intretine gazonul si il ajuta sa reziste la trafic intens, boli ai sa conserve apa. Ca si azotul, potasiul este gasit in sol, dar in cantitati mai scazute.

A doua grupa de fertilizanti (calciu, magneziu si sulful)

Sunt necesari pentru gazon intr-o cantitate mare dar nu asa de mare ca cei din grupa primara. Acesti nutrienti faciliteaza asimilarea de catre gazon a azotului, intareste radacina. Gazonul nu cere in mod normal sulf, dar daca este necesar, administrati sub forma de sulfura de calciu.

Chiar daca plantele folosesc cantitati mici de micronutrienti (fier, mangan, zinc) acestia sunt esentiali pentru cresterea primara si secundara. Este recomandat ca aplicarea acestora sa se faca doar cand testarea solului indica o deficienta.

Micronutrientul care lipseste cel mai mult din gazoane este fierul, mai ales in solurile alcaline. Daca gazonul nu devine verde prin fertilizarea cu azot atunci are nevoie de fier.

Fiecare gazon are un nivel optim de fertilizare. Oricum exista o serie de factori care intervin in procesul de fertilizare si anume ce fertilizatori si cat de mult aplicam.

De exemplu, irigatul excesiv determina pierderea de azot din sol si conduce la cresterea rapids a gazonului. Asadar gazonul irigat va avea nevoie de cantitati mai mari de azot decat cel neirigat. Solurile nisipoase au tendinta sa fie infertile si oricum pierd nutrienti; solurile argiloase au caracteristici opuse. Cresterea gazonului pe sol nisipos necesita o fertilizare mai puternica decat pe soluri argiloase. Resturile ramase de la cosit returneaza nutrienti gazonului in procent de 30% din totalul cerut.

In timpul primaverilor si verilor tarzii, este esential cositul frecvent. Pericolele permiterii cresterii prea inalte a gazonului sunt punctate la cap. „Tunderea gazonului”, deci gazonul trebuie pastrat la inaltimea recomandata indiferent cat de activa este cresterea.

Ploaia si irigatiile transforma nutrientii in fertilizanti si ii transporta in sol unde microorganismele descompun fertilizantii intr-o forma care este disponibila pentru plante care asimileaza nutrientii prin intermediul radacinilor si sunt transportati la frunze prin intermediul sistemului vascular (liniile rosii). Plantele se folosesc de nutrienti si de energia primita de la soare pentru a creea carbohidrati care sunt stocati in radacini, stolomi si „crown” (liniile galbene )

Nevoile gazonului

Nutrienti

Folosit de gazon

Efecte

Momentul aplicariii

AZOTUL
Determina un gazon verde. Stimuleaza cresterea frunzei

ESENTIAL
Gazonul foloseste preponderent azotul si deci cel putin o aplicareeste esentiala in fiecare sezon

Este stimulata culoarea si vigoarea plantelor Toate ingrasamintele aplicate primavara si vara trebuie sa aiba mai mult azot decat alte elemente.
Cresterea activa nu este dorita in timpul iernii, deci ingrasamintele aplicate toamna trebuie sa aiba un continut scazut in azot comparativ cu fosforul si potasiu

Primavara si vara conform schitei de fertilizare prezentata mai jos

FOSFORUL
Stimuleaza cresterea radacinii

ESENTIAL
Unii fosfati trebuie aplicati odata pe sezon

Este stimulata productia de radacini viguroase.Rezultatul acestui aspect este pornirea rapida in vegetatie, primavara devreme,iar apa si elementele nutritive vor fi stocate pentru perioada de vara

Primavara devreme sau toamna


POTASIUL

Stimuleaza pozitiv sanatatea plantelor (mareste rezistenta laboli, factori climatici)

Este aplicat odata pe sezon

Nu este vital ca azotul sau fosforul dar este evident ca este folosit pentru a creste rezistenta gazonului la boli,seceta

Primavara devreme sau toamna

Cand fertilizam?

Exista o regula generala care poate fi urmarita aproape de toata lumea. Este foarte bine sa se fertilizeze gazonul atunci cand este in perioada activa de crestere. Aceasta perioada este de obicei martie-septembrie. Spre sfarsitul primaverii se recomanda utilizarea unui fertilizant mai putin solubil pe aceasta cale reusindu-se a fi disponibil plantelor in perioadele de stress din timpul verii crescand astfel resistenta plantelor la seceta.

Fertilizarile de toamna (septembrie) determina tinerea in vegetatie a gazonului, acumularea carbohidratilor care vor avea un rol important in perioada de iarna, (maresc rezistenta la iernare) precum si la pornirea rapida in vegetatie in primavara viitoare.

Pentru terenurile de sport cu vechime de peste 2 ani, constituite din Lolium Perenne si Poa Pratensis pentru solurile slab aprovizionate (conform analizelor), se recomanda 100 kg azot substanta activa aplicata astfel:

  • 25kg/7500 mp azot substanta activa la pornirea in vegetatie
  • 25kg/7500 mp azot substanta activa aprilie-mai
  • 25kg/7500 mp azot substanta activa iunie
  • 25kg/7500 mp azot substanta activa septembrie

Pentru terenurile de sport constituite din Festuca Arundinacea se poate aplica 60% din norma in sezonul rece (toamna – iarna) si 40% se va repartiza in timpul perioadei de vegetatie.

Fosforul si potasiul se vor aplica doar daca analizele de sol o cer.

Pentru gazonul de ornament daca analizele de sol releva necesitatea efectuarii fertilizarii, atunci dozele de azot si repartizarea acestora vor fi astfel:

  • 0,6 kg azot substanta activa/100mp-martie
  • 0,15 – 0,20 kg azot substanta activa/100mp in fiecare luna pana la inceputul toamnei (septembrie).

Valoarea nutritiva a resturilor de la cosit

Resturile rezultate de la cosirea gazonului sunt bogate in nutrienti si pot fi returnate in sol. Unele cercetari arata faptul ca de pe 100mp de gazon din resturile de la tuns se redau solului in jur de 1,7kg N sa /sezon.

Cantitatea de azot ramasa in resturile de la tunsul gazonului depinde de cantitatile de azot utilizate la fertilizare. Chiar si la o fertilizare modesta, de pe 100mp din resturile de la tuns se reintorc in sol 0,72 kg azot sa.

La prima vedere s-ar parea ca fertilizarea gazonului este un lucru nerentabil deoarece implica un un cost suplimentar si apoi o cosire pentru obtinerea unui gazon mai verde. Intradevar gazonul este mult mai atractiv daca este de un verde mai inchis dar in aceeasi masura este important sa consolidam rezistenta gazonului la boli. Azotul se elimina foarte repede din sol datorita faptului ca este hidrosolubil, iar fosforul si potasiul se elimina mai incet. Daca cantitatile pierdute nu sunt inlocuite, gazonul isi schimba culoarea si paleste. Fertilizantii sunt necesari intr-o cantitate nici prea putina, dar nici prea multa. Gazonul bine administrat necesita un program regulat de fertizare.